In tara bucatelor

Probabil va intrebati ce reprezinta cuvantul din paranteze, e denumirea norvegiana a ceea ce e turta dulce la noi. Numai ca ei o fac foarte subtire si chiar daca are aproximativ aceleasi ingrediente, mie imi place mult mai mult decat cea clasica de la noi. E crocanta cand musti din ea, dar apoi ti se topeste in gura, in arome de scortisoara si miere.

Am pierdut o gramada de timp sa caut retete si comentarii, sa gasesc reteta perfecta. Pana la urma am respectat reteta norvegiana, cu mici adaugiri:

200 de grame de zahar brun
100 de grame de zahar alb
3 oua
250 de grame de unt
5 linguri de miere
700 de grame de faina
1 plic condimente de strudel cu mere (Kotanyi)
1 plic de praf de copt
sare

Eu am macinat zaharul si l-am frecat cu untul. Apoi am adaugat ouale si mierea si am amestecat cateva minute pana s-au omogenizat bine. Am pus si condimentele, iar faina am amestecat-o cu praful de copt si am adaugat pana cand mixerul n-a mai facut fata si am inceput sa framant cu mana. Aluatul e destul de moale, dar se intareste daca-l tineti la frigider cel putin 1-2 ore inainte sa il intindeti si sa-l taiati cu formele pe care le-ati ales.

Eu l-am impartit in 3 astfel incat sa nu-l scot pe tot de la frigider si sa se inmoaie. Se intinde o foaie de 2-3 mm si se decupeaza in formele dorite. Cuptorul se incinge la 180 de grade si se coc turtele aproximativ 7-10 minute (vedeti cand incep sa-si schimbe culoarea, sa devina aurii). Aveti grija sa nu le lasati prea mult pentru ca se ard foarte repede fiind asa subtiri. Eu am aruncat o tava cu turte din cauza asta.

Mi-a iesit in total cca 2 kg de aluat din care am folosit 1.2 kg pentru pepparkahar si restul pentru turta dulce clasica (pe care am facut-o de vreo 7-8 mm grosime).

Si acum poze.


Asa arata cutia cu pepparkahar sambata noaptea:


si luni dimineata deja se vedea fundul cutiei (am avut duminica musafiri). Asa ca cel mai probabil o sa mai fac o tura saptamana asta.

Turta dulce clasica e tare deocamdata, dar am pus-o intr-o cutie si o tin inchisa ermetic sa vedem cum se comporta. Am ornat cateva cu pasta de zahar ramasa de la torturi :

La reteta asta ma uit de muuult timp pe site-ul Laurei Adamache.Adevarul ca-ti vine sa mananci si pozele cand le vezi.Si mi-am facut curaj si am facut-o.

Ingredientele sunt urmatoarele.Eu am injumatatit cantitatile.

• 1 kg de pulpe de pui
• 400 gr rosii
• 100 gr masline
• 1 catel usturoi
• 1 pahar vin alb
• 400 gr ciuperci champignon
• 2 rosii deshidratate
• patrunjel
• 2 frunze de dafin

Capac de paine:

• 300 gr faina
• 10 gr drojdie proaspata
• apa calduta ochiometric (160 ml)
  
• 1 lingura ulei de masline
• 5 gr sare

Pentru uns pe margini cratita

1 lingura de faina
2 linguri de apa

Intr-un vas (de preferinta de lut), eu am avut doar yena, se caleste un catel de usturoi zdrobit, in 2-3 linguri de ulei de masline. Dupa 2 minute, se adauga pulpele de pui taiate si se asa la foc mic pana prind culoare. Dupa ce s-au rumenit, se adauga 1 pahar de vin alb si se lasa pe foc sa se evapore alcoolul.Se adauga maslinele, rosiile taiate in bucatele, ciupercile, rosiile deshidratate tocate marunt, patrunjelul tocat si foile de dafin.Se acopera totul cu un capac si se lasa la foc mic cca 30 minute

Din ingredientele pentru capac, de framanta un aluat elastic, care nu se lipeste.Ungem cratita pe margini cu un amestec de faina si apa, care va face capacul din aluat sa stea lipit de cratita.Se intinde aluatul in foaie subtire si se lipeste deasupra cratitei.

O punem la cuptor 30 minute la 180 grade

N-am pus rosii deshidratate.Habar n-am ce-s.Capacul s-a lasat intr-o parte pentru ca avea o gaurica mica pe margine , pe une iesea abur.Trebuia sa o prind mai bine.Si mi s-a parut prea multa zeama.Cred ca si de la ciuperci.Trebuia sa o scurg, inainte sa pun capacul ala de aluat